O familie din Gura Bîcului a făcut din legumicultură o mică afacere datorită oportunităților de irigare din zonă

În satul Gura Bîcului din Anenii Noi, recunoscut pentru tradiția de a cultiva legume, am aflat povestea unei familii de agricultori care respectă obiceiul locurilor și au transformat pasiunea pentru agricultură într-o mică afacere de familie. Aceasta este cu adevărat una de familie pentru că la crearea și dezvoltarea afacerii continuă să muncească cu dăruire trei generații. Frații Aliona Plămădeală și Ion Todica au urmat calea părinților de la care au moștenit 3 hectare de pământ, iar acum împreună cu familiile lor au ajuns să gestioneze circa 20 de hectare de teren agricol pe care cultivă cartof, varză, morcov, ridiche neagră și sfeclă roșie.

Fără studii în agricultură, dar ghidați de intuiție și de cele văzute la părinți, cei doi frați au decis să extindă terenurile primite și să investească pentru un viitor mai frumos acasă, în satul de baștină. „Chiar dacă am avut posibilitatea după studii să rămânem în oraș și eu, și soțul meu, totuși dragostea pentru sat ne-a făcut să ne întoarcem acasă. Mai târziu a revenit și fratele meu după mai mulți ani petrecuți peste hotare și am hotărât să punem umărul împreună și să dezvoltăm ce am moștenit de la părinți. Cu lucrul la pământ eram familiarizați încă din copilărie, de atunci ne-am format anumite deprinderi. Acum ne calcă pe urme și copiii noștri. Băiatul cel mare este foarte implicat, prinde repede și asta ne bucură”, menționează Aliona Plămădeală, administratoarea gospodăriei țărănești care îi poartă numele.

Agricultura a fost mereu activitatea de bază a familiei și de multe ori aceasta a servit drept sprijin financiar și pentru alte idei de afaceri, precum fabricarea pastelor făinoase sau comerțul cu amănuntul, dar care au rămas, până la urmă, doar la nivel de încercări.

Fermierii mărturisesc că cel mai important element care a contribuit la creșterea afacerii în legumicultură și le-a oferit încredere că investițiile făcute și efortul depus își au rostul a fost faptul că au acces la apă pentru irigare de la Sistemul Centralizat de Irigare „Nistrean”. Gospodăria țărănească beneficiază de serviciile Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații „Dajida Prim” încă de la începutul activității și spun că nu ar fi continuat să muncească în agricultură fără această oportunitate.

„Dacă nu aveam irigare, demult plecam peste hotare. Ce fel de agricultură fără apă? Nu văd niciun rost să investim în utilaje sau semințe de cea mai bună calitate, dacă nu am avea apă. Fără irigare acestea nu ne-ar ajuta cu nimic”, reflectă Ion Todica. Fermierul ne-a mai explicat că produce ridiche neagră de mulți ani și, în mod obișnuit, practica irigarea acesteia de două ori. Prima dată la răsăritul plantei și a doua oară la etapa de vegetație. Însă, anul acesta a fost nevoie să o irige de 8 ori pentru a obține o recoltă frumoasă. „De obicei, încheiam sezonul de irigare în septembrie, dar acum cred că vom iriga și toată luna octombrie”, remarcă domnul Ion.

În acest an agricultorii au reușit să investească într-un echipament nou de irigare prin aspersiune, ce le asigură infrastructura de irigare pentru jumătate din terenurile deținute. Echipamentul modern adus tocmai din Turcia a fost o achiziție costisitoare, însă Ion și Aliona sunt convinși că datorită acestui echipament și-au salvat roada.

Ținând cont de condițiile climaterice complicate din acest an, fermierii se arată totuși optimiști referitor la recoltă și spun că au reușit să strângă între 30-40 tone de cartof per hectar, 40-50 tone de sfeclă roșie și estimează o recoltă de aproximativ 50 tone de varză. Menționând totuși că înghețurile din primăvară le-au dat bătăi de cap în privința recoltei de morcov. „A fost necesar să semănăm morcovul de trei ori și vom ieși cu el pe piață mai târziu ca de obicei. În schimb, cu ridichea neagră am fost primii”, subliniază domnul Ion.

Ca în orice afacere, fermierii recunosc că întâmpină și anumite provocări, precum lipsa unei piețe de desfacere stabile. Având doar câteva contracte periodice de livrare a legumelor, încheiate cu unele instituții publice, marea majoritate a producției ajunge la piața agricolă Angro de la Chișinău. „Noi producem, dar nu întotdeauna suntem siguri că vom avea unde comercializa produsele. Ne-ar ajuta mult dacă ar exista un instrument de planificare la nivel de țară a volumului producției de legume. Să cunoaștem cât și în ce regiuni ale țării se produce, astfel ca micii producători, precum noi, să se poată orienta și să cultive după cerințele pieței. Așa ne-am putea specializa doar pe câteva tipuri de legume și am avea capacitatea să procurăm utilaje moderne, pentru a fi competitivi nu doar pe piața locală, dar și externă”, afirmă Aliona Plămădeală.

În pofida provocărilor, producătorii agricoli continuă să investească în afacere. Astfel, pe lângă instalația de irigare, au mai procurat un echipament pentru aplicarea îngrășămintelor, o semănătoare, o linie de plantare și recoltare a cartofului și o freză pentru bilonarea solului. De asemenea, au beneficiat de subvenții pentru achiziționarea unui tractor și accesorii pentru irigare. Fermierii afirmă că în agricultură fiecare zi este prețioasă și chiar dacă o parte din tehnica agricolă este procurată la mâna a doua, faptul că au propriul utilaj îi ajută să eficientizeze lucrul.

Agricultorii speră că în câțiva ani își vor răscumpăra cheltuielile și vor face investiții în tehnică nouă. În special, își doresc să construiască o cameră frigorifică, ce i-ar ajuta la păstrarea legumelor peste iarnă. Pe un ton optimist, doamna Plămădeală spune că se gândesc și la export, dar pentru asta este necesar să investească într-o linie de sortare și ambalare a legumelor. Mai mult decât atât, și-ar dori în viitor să producă și legume eco, însemnând costuri mari și multă muncă pentru mica afacere, dar spune că este conștientă de avantajul competitiv pe care îl vor avea pe piață.

Citește

Fructele autohtone vor concura cu cele de pe piețele europene dacă în Moldova vor exista tehnologii de păstrare și prelucrare
Membră a Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe ”Moldova-Fruct”, întreprinderea face parte din lista companiilor aprobate pentru exportul fructelor pe piața din Rusia.
Scad ratele dobînzilor la creditele Compact
Din luna mai curent, au scăzut ratele anuale ale dobînzii la creditele acordate de băncile participante în cadrul Programului Compact.
1 USD din creditele Compact generează circa 1,74 USD investiții totale în infrastructura poste-recoltare din Republica Moldova
Pînă la finele lunii mai 2012, prin Programul Compact au fost acordate 11 credite în valoare totală de 2,94 milioane echivalent în USD pentru construcția și utilarea frigiderelor destinate păstrării fructelor și legumelor în stare proaspătă, precum și pentru alte investiții în infrastructura post-recoltare din Republica Moldova.